Mama TE IUBESC!

1997 - Mihai Leu.

2002 - Leonard Doroftei.

2007 - Lucian Bute.

Lista romanilor campioni mondiali la box a fost completata de Lucian Bute. Dupa un drum lung si plin de munca aspra, galateanul si-a vazut, in sfarsit, visul implinit cu ochii. La cinci ani de la propria-i incoronare, Leonard Doroftei a comentat in direct partida urmasului sau, dornic de a vedea inca o data boxul romanesc pe culmile gloriei.

Adoptat de canadieni, iubit de romani, Bute a trezit o tara intreaga la ore matinale, pentru a o rasplati din plin. Diferenta clara de valoare intre cei doi oponenti ne-a convins, inca din primele runde, ca centura va poposi in Romania. Ramanea o singura dilema: knock-out sau victorie la puncte. Spre disperarea lui Dorin, Lucian nu a stiut, sau nu a vrut sa profite de slabiciunile adversarului, preferand sa se aseze inainte de fiecare lovitura. Parca in mod deliberat a intins partida pana spre final, obosindu-l pe columbian si aplicandu-i seria decisiva abia in penultima runda.


Indoielile disparusera, toti ne asteptam sa-l vedem incununat dupa inca vreo cinci minute. Bute nu a avut insa rabdare si a decis sa puna capat intalnirii. Emotiile au reizbucnit odata cu declaratia proaspatului campion mondial. Cuprins de lacrimi, fericit pana peste cap, Lucian a demonstrat ca ramane acelasi tip modest, care nu isi uita originile. Multumesc romanilor mei dragi, care s-au trezit atat de devreme pentru a ma vedea si Mama, te iubesc! sunt frazele ce vor face inconjurul lumii, prezentand latura umana a unui mare campion.

Imaginile cu un Bute desfigurat, ridicand deasupra capului centura, cu ochii in lacrimi, vor ramane mult timp intiparite in mintea si in inimile noastre. Prin aceasta victorie, si-a asigurat respectul lumii intregi si a adus, inca o data, numele Romaniei pe prima pagina a marilor cotidiane mondiale.

Felicitari, Lucian Bute! Meriti din plin toate laudele si toata aprecierea romanilor de pretutindeni!

Adevaratii amfitrioni ai sportului românesc!

Lucian Bute a ţinut trează o mare parte a romănilor sau i-a făcut să se trezească mai devreme.Acum totul vuieşte în jurul lui,ceva normal a căştigat un titlu mondial şi merită felicitat.Să dăm însă timpul înapoi câteva zile.Posturile romăneşti de televiziune plusau din greu cu teme despre high-life-ul romănesc,regi şi proxeneţi,amfitrioni ai turmelor romăneşti.Iar Lucian Bute se pregătea,
poate că nici nu avea nevoie de prea mult zgomot în jurul lui,îi trebuia linişte pentru a obţine succesul din această dimineaţă.

Va avea parte de un week-end de neuitat Bute,însă punem pariu ca până marţi la ora meciului de la Sevilla,mare parte din aura acestui triumf va fi dată deoparte de o mai mult decât atrăgătoare declaraţie-şoc venită dinspre high-life-ul fotbalului românesc?

Până atunci, să savurăm victoria unui romăn aflat departe de casă şi care a demonstrat că nu neapărat zdrăngănind toate oalele din bucătărie iese o măncare bună. Multă muncă,ambiţie şi modestie.Felicitări Luci !!! Meriţi comparaţia,pentru că nu ai cum să pierzi.

BUTE CHAMPION DU MONDE!!! !!! VICTORIE PRIN KO...21 meciuri 21 victorii 17 prin KO....RESPECT LUCIAN BUTE !!!

După Mihai Leu şi Leonard Doroftei, Lucian Bute a devenit al treilea român din istorie care obţine un titlu mondial la profesionisti. Boxerul gălăţean la învins prin knock-out, în runda a 11-a pe campionul mondial la categoria mijlocie a versiunii IBF, Alejandro Berrio.

Lucian Bute e un sufletist. Înainte de meci, cînd “Deşteaptă-te române!” a răsunat în Bell Center din Montreal, gălăţeanul şi-a pus mîna dreaptă la inimă şi a trăit momentul cu lacrimi în ochi. La final, după victorie, a plîns în hohote cînd a vorbit la telefon cu mama sa, cu tatăl său, la Pechea, în judeţul Galaţi.

Lucian le-a aratat tuturor ce insemna sa fi roman, ca munca, dorinta si sacrificiul pot duce un om pe culmi.bravo baiatule,ne-ai facut sa fim mandrii ca suntem romani, mai ales prin discursu de la sfarsit: “Dragi români, v-aţi trezit la 5 dimineaţa ca să mă vedeţi şi sper că nu v-am dezamăgit. Vă dedic victoria tuturor, Mamă, te iubesc! Ştiu că nu te-ai uitat la meci!”, şi lacrimile au început să-i curga pe obraji.